Alina: „ Am o grava provblema cu mine insami. Adica nu sunt mulTumita deloc de felul cum arat. Nu imi dau seama daca sunt anorexica, deSi am slabit cam 10 kilograme. In ultima vreme o dau spre bulimie, ca sa zic aSa, deSi nu mai vomit. Am vomitat numai de 2 ori pentru ca m-am simTit oribil dupa ce am mancat mult. Ma urasc Si nu mai spun nimanui ce simT de ceva vreme. In primul rand am crezut ca am scapat de problema asta. A fost ca o pauza intre anorexie Si bulimie. Dar acum nu ma pot stapani sa nu mananc. Nu sunt disperata Si nici nebuna, doar trista. Ma doare sufletul cand imi amintesc de cum eram in trecut. Fara nicio grija. Mi-e atat de frica de faptul ca ma voi ingraSa,incat nici nu Stiu ce sa mai fac. Va rogdaTi-mi sfaturi! t„
Raspuns:
Ce sunt tulburarile alimentare? Anorexia nervoasa Si bulimia nervoasa fac parte din categoria tulburarilor legate de alimentaTie. Aceste tulburari, implica comportamente alimentare extreme. In cazul anorexiei este vorba de o dieta rigida, autoinfometare, precum Si refuzul de a-Si menTine greutatea corporala minima, la un anumit nivel apropiat de cel normal. Bulimia presupune existenTa unor episoade repetate de mancat excesiv, urmate de metode de eliminare a mancarii din organism Si de prevenire a posibilei ingraSari. (varsaturi autoprovocate, uz de laxative Si de diuretice, exerciTii fizice intense, etc.) DeSi cele doua tulburari de alimentaTie sunt foarte similare, persoanele cu anorexie sunt de obicei foarte subTiri Si slabe, subponderale, in timp ce cei cu bulimie pot avea o greutate normala sau pot fi supraponderali.
Cum ne percepem propriul corp
Imaginea propriului corp este o percepTie sociala. Pe baza acestei percepTii, fiecare din noi ne dezvoltam o anumita imagine de sine. In cazul acestor tulburari, imaginea este una negativa, iar in centru acestei proiectii se afla frica, teama de a fi evaluat negativ, de a fi respins. In aceasta situaTie, oamenii folosesc alimentele Si mancatul, pentru a comunica simbolic sentimentele lor faTa de anumite persoane sau situaTii de viaTa. O persoana anorexica, fiind atat de precupata de mancare, corp Si exerciTii fizice, nu se mai poate concentra asupra proprilor sentimente. Acest sistem de negare o protejeaza de responsabilitatea de a face faTa solicitarilor vieTii de zi cu zi.
In cazul bulimicilor, teama de a se ingraSa Si aparenta lipsa de control a impulsurilor, le creeaza sentimente de neajutorare, vina, ruSine, inadecvare, iar aceste sentimente negative, erodeaza progresiv, relaTiile intime Si sociale.
Care sunt cauzele? In literatura de specialitate exista numeroase clasificari de factori, care pot fi cauza acestor situaTii problematice, insa cei mai semnificativi sunt:
Factori culturali: Mesajele transmise de mass-media, promoveaza excesiv un anumit etalon de frumuseTe feminina: femeia extrem de slaba. Vedetele, manechinele, femeile de succes, fac eforturi considerabile, pentru a-Si menTine greutatea anormal de mica. Astfel de mesaje sunt percepute inca de la varste foarte mici (precuparea faTa de greutate Si imaginea corporala apar Si la fetiTe de 5 ani) Si contribuie la distorsionarea imaginii corporale Si apariTia sentimentelor negative faTa de propriul corp. Factorii psihologici: Factori psihologici sunt consideraTi, cei mai importanTi in declanSarea Si menTinerea acestor tulburari. Iata caTiva dintre ei: 1.Revolta impotriva autoritaTii materne Autoritatea materna este de ordin afectiv Si este legata de dragostea mamei Si modul in care aceasta s-a manifestat in copilarie. In aceste situaTie, avem urmatorul scenariu de viaTa: o fetiTa ascultatoare, conformista, aflata in permaneTa sub controlul mamei. Ea incearca din rasputeri, sa se ridice la pretenTiile, nevoile Si dorinTele acesteia. Din aceasta perspectiva, problema ta poate fi vazuta, ca un fel de declaraTie de independenTa faTa de modelul matern, care nu poate fi susTinuta la nivel mental Si este transferata in plan fizic, somatic, asupra propriului tau corp. Tulburarea este un fel de „greva a foamei”, in care mesajul transmis autoritaTii materne este foarte clar: „Ajunge! M-am saturat, nu m-ai pot sa-Ti ofer ceea ce tu iTi doreSti de la mine. Dragostea ta ar trebui sa ma hraneasca, nu sa ma omoare. Felul in care imi araTi iubirea, nu face decat sa ma oblige sa fiu ceea ce nu sunt. Iubirea ta nu este harnitoare, este nociva, toxica!”Aceast declartie de indepententa, in aceasta forma, produce o ruptura interioara, un conflict emoTional puternic. 2.Teama de sexualitate Un alt scenariu de viaTa, este cel al unei tinere, care se teme de sexualitate. In perioada adolescenTei, modificariile sexuale specifice varstei, sunt rejectate Si percepute cu dezgust, ruSine Si teama. Motivul profund, nu este incercarea de a ramane intr-o etapa anterioara, de a se opune schimbarii, ci de a nu semana cu mama, de a nu urma modelul acesteia. La baza pot sta resentimentele faTa de mama, fie perceperea acesteia ca find o victima a rolului sexual feminin. Tanara se delimiteaza de roulul sexual feminin, de satutul de femeie, al carei reprezentat de seama este mama, cu toate consecinTele negative, care decurg de aici. 3.Stima de sine scazuta Un alt scenariu de viaTa, pe care il putem regasi la aceasta tulburare, este urmatorul: o fetiTa care are probleme cu kilogramele in plus, o adolescenta „ plinuta”, de care colegii de clasa rad, care nu are prieteni apropiaTi Si care a suferit din acest motiv. Kilogramele in plus, au impiedicat-o sa stabileasca relaTii, sa fie valorizata Si acceptata de cei din jur. Tanara din prezent, va avea standarde de perfecTiune inalte, legate de imaginea corporala, de felul in care trebuie sa arate. Toata atenTia Si eforturiile ei se vor indrepta in aceasta direcTie, iar principala teama, nucleul central al fricii, este sa nu piarda controlul, sa nu redevina aceea fetiTa „plinuta„ care nu putea sa ofere Si sa primeasca iubirea celor din jur. Indiferent daca avem in vedere aceste cauze sau exista altele, specialiStii sunt de acord ca, in toate scenariile de viaTa care conduc spre o astfel de tulburare, exista o idee centrala: nevoia de schimbare, de respinge vechiului sistem (de valori, norme, relaTii) in care a trait persoana respectiva. Riscurile anorexiei Toate tulburariile de alimentaTie, pot afecta ireversibil o persoana Si chiar pot pune in pericol viaTa acesteia, chiar Si in cazul persoanelor care nu sunt subponderale. Sanatatea dumneavoastra poate fi in pericol, aSa ca este foarte importanta o evaluare medicala iniTiala. In cazul in care evaluarea, indica probleme de sanatate, acestea ar trebui sa aiba prioritate in tratament. Pot aparea probleme medicale grave, boli de inima, pierdere de masa osoasa, infertilitate Si leziuni renale.Efecte conexe depresia sevara, comportamentul suicidar, pot avea de asemenea consecinTe grave. Cum depaSim aceasta perioada din viaTa? Inainte de a primi sprijin, cel mai important lucru este sa aveTi o imagine clara, cat mai completa a problemei cu care va confruntaTi. O astfel de tulburare alimentara, care nu este diagnosticata corect Si tratata poate fi cu greu depaSita. In funcTie de particularitatiile individuale Si gradul de severitate a tulburarii, tratamentul trebuie sa abordeze atat aspectele fizice (nevoile medicale sau nutriTionale) dar Si cele de ordin psihologic. Din aceasta perspectiva, un program de tratament eficient abordeaza mai mult decat simptomele Si obiceiurile alimentare distructive, ci trebuie sa abordeze Si cauzele fundamentale ale problemei care declanSeaza emoTiile, frica, tristeTea Si autoculpabilizarea. Psihoterapia este cruciala pentru tratarea anorexiei Si bulimiei. Exista multe modalitaTi Si metode, prin care un psihoterapeut poate aborda aceasta tulburare. In cadrul SedinTelor de terapie vor fi abordate sentimentele de ruSine Si izolare, dar Si gandurile negative, neraliste. Unul din obiectivele principale, va fi conStientizarea modului in care produsele alimentare sunt folosite pentru a controla Si a face faTa propriilor emoTii. Psihoterapeutul, va va ajuta sa recunoaSteTi aceste mecanisme de aparare ineficienTe Si sa identificaTi modalitaTi sanatoase de a le combate. De asemenea, psihoterapia ofera noi perspective asupra problemelor care stau la baza tulburarii de alimentaTie, creSte stima de Sine Si ofera modalitaTi sanatoase de a raspunde la stres Si durerea emoTionala. Psihopterapia de familie este, de asemenea, eficienta pentru a face faTa impactului pe care aceasta tulburare il are in intreaga familie Si pentru a oferi suportul necesar din partea celor ap In Concluzie: Anorexia Si bulimia iTi spun ca niciodata nu vei fi fericit/a, decat daca vei pierde din greutate. ITi vor spune ca fericirea se masoara in kilograme minus Si in felul in care araTi. Dar fericirea Si respectul de Sine, vin din alta parte. Vin din felul in care te accepTi Si te preTuieSti pentru ceea ce eSti cu adevarat: o persoana care are alternative, care poate comunica util Si sanatos cu cei din jur, o persoana care poate sa ofere Si sa primeasca iubirea celorlaTi oameni.